Colonoscopia: pregatire, durere, sedare — ce se intampla de fapt
Cei mai multi oameni amana colonoscopia din doua motive: se tem ca doare si se tem de pregatire. Din cele doua, doar a doua teama este justificata.
Intr-un studiu pe 35.216 pacienti publicat in 2018, 14,2% dintre cei examinati fara sedare au resimtit durere. Adica aproape sapte din opt oameni nu au avut dureri nici macar fara niciun fel de sedare. Cu sedare, procentele scad substantial: pacientii cu sedare constienta au raportat durere in 50% din cazuri, fata de doar 20% la cei cu sedare profunda, iar disconfortul moderat a fost 33% fata de 0%.
Partea neplacuta, cea despre care aproape toti pacientii vorbesc dupa, este pregatirea din ziua dinainte.
De ce doare, cand doare
Durerea in colonoscopie nu vine din atingerea mucoasei — intestinul nu are receptori pentru durere de acest tip. Vine din doua surse mecanice:
Buclele. Colonul nu este un tub drept. Colonoscopul, avansand, formeaza bucle care intind mezenterul, iar intinderea aceasta se simte. Un endoscopist cu experienta petrece o buna parte din procedura desfacand bucle, tocmai ca sa evite asta.
Insuflatia. Pentru a vedea peretele, intestinul trebuie destins cu gaz. Aerul insuflat se absoarbe greu si produce balonare si crampe dupa procedura. Dioxidul de carbon se absoarbe de aproximativ 150 de ori mai repede si reduce semnificativ disconfortul de dupa. Merita intrebat daca unitatea foloseste CO2.
Sedare: ce optiuni exista
Fara sedare. Posibila, si tolerata de multi. Avantaj: plecati imediat, puteti conduce.
Sedare constienta. Un sedativ si un analgezic; ramaneti treaz dar relaxat, si de obicei nu retineti mare lucru.
Sedare profunda (propofol). Dormiti pe toata durata procedurii. Datele arata cel mai bun confort din cele trei. Necesita monitorizare anestezica si nu puteti conduce dupa.
Nu exista o alegere corecta universala. Daca ati mai avut o colonoscopie dificila, daca aveti aderente dupa operatii abdominale sau daca sunteti foarte anxios, sedarea profunda este rezonabila.
Pregatirea: aici se castiga sau se pierde examinarea
Aceasta parte nu este o formalitate administrativa. O pregatire proasta inseamna o examinare proasta, iar o examinare proasta inseamna leziuni ratate si repetarea procedurii.
Cateva lucruri care conteaza mai mult decat pare:
Impartirea dozei. Solutia de curatare data in doua reprize — o parte seara, o parte in dimineata examinarii — curata semnificativ mai bine decat toata cantitatea seara. Daca vi se recomanda altfel, intrebati de ce.
Regimul din zilele dinainte. Cu doua-trei zile inainte se renunta la seminte, samburi, coji, cereale integrale si legume cu fibre grosiere. Ele raman in colon si acopera mucoasa.
Lichidele. Pregatirea deshidrateaza. Lichidele clare permise trebuie baute efectiv, nu doar mentionate in fisa.
Anticoagulantele si antiagregantele. Se discuta din timp cu medicul care le-a prescris, nu se opresc din proprie initiativa.
Fierul oral se opreste cu aproximativ o saptamana inainte, pentru ca innegreste si adera la mucoasa.
Ce se vede in rect — si de ce conteaza in mod special
Aici colonoscopia devine relevanta pentru cancerul rectal in particular.
Rectul este ultima portiune examinata la retragere si, paradoxal, poate fi cea mai inselatoare. Ultimii centimetri, imediat deasupra canalului anal, se vad prost cand privesti drept inainte. De aceea endoscopistul face retroflexie in rect — intoarce varful aparatului la 180 de grade pentru a privi inapoi, catre canalul anal. Leziuni situate exact in aceasta zona pot fi ratate fara aceasta manevra.
Al doilea aspect specific: distanta. Cand se gaseste o tumora rectala, distanta de la marginea inferioara a tumorii pana la linia anocutanata este una dintre cele mai importante cifre din tot dosarul, pentru ca influenteaza direct daca sfincterul poate fi pastrat. Aceasta distanta se masoara insa mai fiabil prin rectoscopie rigida decat prin colonoscop flexibil, care se poate bucla si falsifica masuratoarea.
De ce urmeaza RMN dupa colonoscopie
Colonoscopia vede suprafata. Ea arata ca exista o tumora, unde este si cum arata, si permite biopsia care stabileste diagnosticul. Ce nu poate face este sa spuna cat de adanc a patruns tumora in perete, daca ganglionii sunt invadati sau cat de aproape este tumora de fascia mezorectala.
Toate acestea se vad la RMN-ul pelvin, care este examinarea care decide de fapt tratamentul. In cancerul rectal, o operatie planificata fara RMN este o operatie planificata pe nevazute.
De aceea secventa corecta este: colonoscopie cu biopsie, apoi RMN pelvin, apoi CT toraco-abdominal, apoi decizia in comisie multidisciplinara.
Riscuri
Colonoscopia este o procedura sigura, dar nu lipsita de riscuri. Cele relevante sunt sangerarea — mai ales dupa extirparea unui polip mare — si perforatia, care este rara dar reala. Riscul creste cu varsta, cu bolile asociate, cu aderentele post-operatorii si cu complexitatea polipilor extirpati.
Aceste riscuri trebuie puse in balanta cu ce ofera procedura: singura examinare care previne cancerul, nu doar il depisteaza, pentru ca polipul se scoate in aceeasi sedinta in care se descopera.
Dupa procedura
Veti fi balonat cateva ore — mai putin daca s-a folosit CO2. Daca ati primit sedare profunda, nu conduceti in ziua respectiva si nu semnati documente importante.
Cereti intotdeauna doua lucruri inainte de a pleca: raportul scris, cu mentiunea daca examinarea a fost completa pana la cec si cum a fost pregatirea, si intervalul pana la urmatoarea colonoscopie. Al doilea se uita cel mai des si este cel care conteaza pe termen lung.
Daca s-au luat biopsii sau s-au scos polipi, rezultatul histopatologic vine in una-doua saptamani. El, si nu impresia din timpul examinarii, este cel care stabileste diagnosticul.
Informatiile din acest articol au caracter educativ si nu inlocuiesc indicatiile medicului care efectueaza procedura.