Polipii rectali: care se transforma in cancer si in cat timp
Aproape toate cancerele rectale incep ca un polip. Vestea buna, si motivul pentru care merita citit acest articol: transformarea dureaza intre 7 si 15 ani, de obicei peste zece. Este una dintre cele mai lungi ferestre de interventie din toata oncologia, si singurul motiv pentru care colonoscopia chiar previne cancerul in loc sa il depisteze doar.
Nu toti polipii sunt la fel
Cuvantul “polip” descrie doar forma — o excrescenta care iese din mucoasa. Ce conteaza este tipul histologic, care se afla doar dupa ce polipul este scos si examinat la microscop.
Polipii hiperplazici sunt cei mai frecventi si, in general, nu se transforma in cancer. Cei mici, din rect si sigmoid, sunt considerati fara semnificatie.
Adenoamele sunt cele care conteaza. Ele reprezinta leziunea premaligna clasica si sunt tinta reala a colonoscopiei. Se impart in tubulare (risc mai mic), tubulo-viloase si viloase (risc mai mare).
Leziunile serate sesile au fost multa vreme confundate cu polipii hiperplazici. Sunt plate, greu de vazut la endoscopie si au un potential malign real. Ele explica o parte dintre cancerele care apar la scurt timp dupa o colonoscopie considerata normala.
Cifrele pe care le cautati
Riscul ca un polip sa contina deja cancer depinde puternic de dimensiune:
| Dimensiunea polipului | Risc de cancer |
|---|---|
| 1-5 mm | aproximativ 0,03% |
| 6-9 mm | in jur de 1% |
| 10 mm sau mai mare | 2,6% |
Iar riscul de a evolua spre cancer, comparativ cu un polip sub 5 mm, creste de 2,17 ori la polipii de 6-10 mm si de 4,25 ori la cei peste 1 cm.
Peste 30% dintre polipii de 10 mm sau mai mari prezinta deja caracteristici avansate — displazie de grad inalt sau componenta viloasa — chiar daca nu contin inca un cancer invaziv.
Concluzia practica: dimensiunea nu este un detaliu din buletin. Este principalul factor care decide urmarirea.
Ce are polipul rectal in plus
Aici lucrurile devin specifice rectului, si difera de restul colonului in doua privinte importante.
Rectul este accesibil. Un polip rectal poate fi vazut la rectoscopie si, in unele cazuri, evaluat prin tuseu rectal. Aceasta accesibilitate inseamna ca leziunile rectale pot fi tratate prin tehnici care nu se pot aplica in colonul proximal.
Rectul nu are seroasa pe toata circumferinta. Peretele rectal se comporta diferit fata de colon, iar o leziune care in colon ar fi banala poate ridica probleme mai delicate in rectul jos, unde sfincterul este aproape.
Consecinta: pentru polipii rectali mari sau plati exista optiuni intermediare intre polipectomia simpla si operatia clasica.
Excizia locala: intre endoscopie si chirurgie
Cand un polip rectal este prea mare pentru o polipectomie obisnuita, dar nu justifica o rezectie rectala, exista tehnici de excizie locala transanala:
TEM (microchirurgie endoscopica transanala) si TAMIS (chirurgie transanala minim invaziva) permit indepartarea leziunii prin canalul anal, cu instrumente chirurgicale, sub vedere directa, si cu inchiderea defectului. Se pot aborda leziuni situate mai sus decat ajunge o excizie transanala clasica.
ESD (disectia submucoasa endoscopica) permite indepartarea in bloc a leziunilor plate mari, pastrand piesa intacta pentru examinare — ceea ce conteaza enorm, pentru ca fragmentarea unei leziuni face imposibila evaluarea corecta a marginilor.
Avantajul acestor tehnici este ca pastreaza rectul. Limita lor este ca nu indeparteaza ganglionii. Daca examinarea la microscop arata ca tumora a depasit anumite limite — invazie submucoasa profunda, grad slab de diferentiere, invazie vasculara sau limfatica, margine pozitiva — atunci excizia locala nu este suficienta si urmeaza o rezectie completa.
De aceea buletinul histopatologic de dupa o excizie locala nu este o formalitate: el decide daca operatia s-a terminat sau abia incepe.
Cand polipul contine deja cancer
Se intampla, si nu inseamna automat o operatie mare.
Un “polip malign” — adenom cu focar de carcinom invaziv — se evalueaza dupa criterii precise. Daca invazia este superficiala, marginea de rezectie este libera, tumora este bine diferentiata si nu exista invazie limfovasculara, polipectomia poate fi suficienta, cu supraveghere ulterioara.
Daca oricare dintre aceste conditii nu este indeplinita, riscul de ganglioni invadati devine suficient de mare cat sa justifice rezectia chirurgicala.
Dupa polipectomie: intervalul urmator nu este acelasi pentru toti
Aceasta este partea unde multi pacienti raman fara instructiuni clare. Intervalul pana la urmatoarea colonoscopie depinde de ce s-a gasit:
- Fara adenoame sau doar polipi hiperplazici mici in rect si sigmoid — interval lung, de obicei 10 ani
- Unul-doua adenoame tubulare mici, complet extirpate — interval intermediar
- Adenoame multiple, mari, viloase sau cu displazie de grad inalt — interval scurt, uneori un an
- Leziune indepartata fragmentat — control la cateva luni, pentru a verifica zona
Daca ati facut o polipectomie si nu vi s-a spus cand trebuie sa reveniti, intrebati si notati-va raspunsul. Este informatia care face diferenta intre o colonoscopie care previne si una care doar constata.
Ce puteti face
Faptul ca transformarea dureaza peste zece ani inseamna ca aveti timp — dar numai daca cineva se uita in acest interval.
Screeningul colorectal incepe la 45-50 de ani in populatia generala, si mai devreme daca aveti rude de gradul intai cu cancer colorectal sau polipi avansati. Daca aveti sangerare rectala, investigatia nu tine de varsta si nu tine de screening — se face oricum.
Riscul de a dezvolta polipi creste cu varsta, cu fumatul, cu obezitatea, cu consumul mare de carne rosie si procesata si cu sedentarismul. Niciunul dintre acesti factori nu garanteaza si niciunul nu protejeaza singur, dar toti se pot influenta.
Informatiile din acest articol au caracter educativ. Interpretarea unui buletin de polipectomie si stabilirea intervalului de supraveghere se fac de catre medicul curant.